Quotes About Past

Cuesta comprender que ya no exista quien ha existido.

lo más intolerable es que se convierta en pasado quien uno recuerda como futuro').

los muertos abandonan la edad y así acaban por ser los más jóvenes, si los que vivimos acordándonos de ellos duramos mucho

Da pausa, da paz ou da trégua, do presente que olha com desdém para todo o passado, do agora que se acha superior a qualquer antes, é facílimo proclamar com soberba: "Eu ter-me-ia recusado, eu ter-me-ia revoltado", e sentir-se assim íntegro e puro.

The present era is so proud that it has produced a phenomenon which I imagine to be unprecedented: the present's resentment of the past, resentment because the past had the audacity to happen without us being there, without our cautious opinion and our hesitant consent, and even worse, without our gaining any advantage from it.

La única forma de evitar el futuro es pertenecer al pasado, quedarse atrás en la oscuridad de la inexistencia.

Romper con el pasado es de ignorantes —decía—. No se puede anteponer la originalidad a la belleza.

Nationalism is essentially a group memory of past achievements, traditions, and experiences

Held a 'prisoner perforce inactive when a fierce activity consumes the world', Nehru found the present had acquired the 'immobility and unchangeableness' of the past. Still, sequestered from the world, he felt 'the domination of the present'— or to use a more current phrase, the urgency of now pressed in on him. Denied the freedom to act in this present, he turned to the past and made it his instrument for acting on the future.

Man's dearest possession in life, and since it is given to him to live but once, he must so live as not to be seared with the shame of a cowardly and trivial past, so live as not to be tortured for years without purpose, so live that dying he can say: "All my life and my strength were given to the first cause of the world—the liberation of mankind.

For the value of history, and therefore of military history, is not in the facts it communicates or even in the principals it illustrates. The value of history is that it can provide fresh insight into the past and hence a better understanding of the present.

Funny thing about the past. The older you get, the less it matters.

Then he's inside you, and your body remembers, each time, every man, even if you try to forget.

When you're forty, half of you belongs to the past -- and when you're seventy, nearly all of you.

When the real is no longer what it was, nostalgia assumes its full meaning.

Le seul avenir de l'avenir est de devenir un passé. Quand l'avenir se jette sur nous, il a tellement hâte de se changer en passé qu'il ne prend que pour un instant, pour un soupir, pour un clin d'œil, pour un éclair la forme fragile du présent. On pourrait presque soutenir que le temps n'a qu'une idée: sauter l'étape du présent.

Une des clés évidentes et secrètes de ce monde où nous vivons est qu'il passe son temps dans un éternel présent toujours en train de s'évanouir. Entre un avenir qui n'existe pas encore et un passé qui n'existe déjà plus se glisse une pure abstraction, une sorte de rêve impossible. C'est cette absence haletante que nous appelons le présent. Personne n'a jamais vécu ailleurs que sur cette frontière vacillante entre le passé et l'avenir.

M-am n?scut într-o lume cu privirile a?intite înapoi. Trecutul avea pentru ea mai mult? greutate decât prezentul.

Trecutul era o p?dure mare, foarte frumoas?, unde cât vedeai cu ochii, se încruci?au ramurile acelor arbori care coborau pân? la noi.

Oare dispare vreodat? complet, în ceea ce este frumos ?i în ceea ce este r?u, în ceea ce este viu ?i în ceea ce este mort, povara zdrobitoare a trecutului?

nu numai viitorul r?mâne pentru noi închis, opac, inaccesibil: chiar fixia în imagini, timpurile apuse ne scap? pentru totdeauna.

N-am auzit niciodat? pe cineva vorbindu-ne despre trecut f?r? s? vorbeasc? ?i despre moarte. Iar viitorul de asemenea, nu ne vorbe?te decât de moarte. Nu ne r?mâne decât prezentul pentru a încerca, oarecum în zadar, s? ?inem moartea la respect. Via?a nu-i niciodat? nimic altceva decât o lung? retragere în fa?a mor?ii.

trecutul meu este trecut, mai trecut decât alte trecuturi, ?i se scufund? în întuneric.

Les faibles tirent une satisfaction morose à comparer leur infortune présente avec leur bonheur passé, et tentent ainsi de se prouver à eux-mêmes que leur vie n'a pas été manquée tout entière. (Troisième partie, ch. VI)