Quotes About Mortality

Why don't I kill myself? If I knew exactly what keeps me from doing so, I should have no more questions to ask myself since I should have answered them all.

Am avut mereu aceeasi obsesie, pe tema inutilit??ii si a mor?ii, celelalte probleme n-au nicio importan??.

Our works, whatever they may be, derive from our incapacity to kill or to kill ourselves.

A remark of my brother's apropos of the troubles and pains our mother endured: "Old age is nature's self-criticism.

DiferenÅ£a dintre mine ÅŸi ceilalÅ£i oameni: eu am murit de nenum?rate ori, pe când ei n-au murit niciodat?.

The one who had not ever conceived his own annulment, who had not foreseen the resource of the cord, the bullet, the poison or the sea, is a debased prisoner or a crawling worm on the cosmic carrion. This world can take off us everything, it can forbid us everything, but nobody can't prevent us our self-abolition.

Death is the solidest thing life has invented so far

In mijlocul unor peisaje prea frumoase, ne simÅ£im întreaga putreziciune ÅŸi ne este lehamite de cadavrul pe care-1 tîrîm dup? noi.

It takes an enormous humility to die. The strange thing is that everyone turns out to have it!

Niciodat? n-am vrut s? tr?iesc f?r? s? vreau s? mor. Mai încleÅŸtat în ce sunt : în via?? sau în moarte?

Cînd m? gîndesc c? voi împlini 35 de ani în cîteva luni, m? apuc? disperarea; îmb?trînim cu toÅ£ii iremediabil ÅŸi f?r? sc?pare.

A fi sau a nu fi? Nici una nici alta.

Natura s-a ar?tat darnic? numai cu cei pe care i-a scutit de obsesia mor?ii. Dac?-i firesc s? mori, nu-i deloc firesc s? zabove?ti asupra mor?ii.

În sfârÅŸit, înÅ£elepciunea. Nu-mi mai fac niciun plan, nu mai scriu un rând. Cincisprezece c?rÅ£i, cincisprezece cadavre - cred c? ajunge.

Simplul gând c? îÅ£i poÅ£i lua oricând zilele, îÅ£i permite s? suporÅ£i totul.

Fear of death is merely the projection into the future of a fear which dates back to our first moment of life.

Ieri, duminica 3 iunie, in trenul ce ma ducea de la Compiègne la Paris. In fata mea, o fat? (nouasprezece ani?) si un tanar. Incerc sa-mi reprim interesul pe care mi-l trezeste fata, farmecul ei, si, ca sa izbutesc, mi-o imaginez moart?, in stare de cadavru descompus, cu ochii, obrajii, nasul, buzele, totul in plina putrefactie. Niciun efect. Vraja pe care o degaja ma stapanea in continuare. Acesta e miracolul vieÈ›ii.

Avec tes veines chargées de nuits, tu n'as pas plus ta place parmi les hommes qu'une épitaphe au milieu d'un cirque. / [Syllogismes de l'amertume]

Un cer ca o bolt? unei inimi dezolate...Parc? toate singur?t??ile au purces spre în?lÈ›imi È™i s-au oprit în drum ca tristeÈ›ea muritorilor s? se mângâie în contemplarea lor. Singurul cer ce te poate dispensa de mare È™i care te invit? s? mori frumos È™i nefericit.

Gloria între patru pereÈ›i întrece slava împ?raÈ›ilor.

Živim samo zato što je u mojoj mo?i da umrem kad mi se prohte: bez ideje o samoubistvu, odavno bih se ubio.

Vreau sa mor , dar imi pare rau ca vreau sa mor!

L'uomo emana un odore speciale: fra tutti gli animali, soltanto lui puzza di cadavere

If one were at every moment conscious of what one knew - if, for example, the sentiment of foundationlessness were both continual and intense - one would kill oneself or allow oneself to slip into imbecility. One exits thanks to the moments when one forgets certain truths.