Quotes from Gabriel Liiceanu

A tr?i înseamn? a fi neliber prin iubire.

B?nuiesc c? oamenii au nevoie de muzic? pentru c? au nevoie de memoria Paradisului ?i nu exist? un alt mod de a-l reintegra decât prin intermediul muzicii ?i al iubirii. Dac? este adev?rat c? am c?zut dintr-un absolut, atunci singurul mod în care îl putem recupera cu mijloacele noastre fizice, intuitive, este muzica, pentru c? muzica este singura dintre arte care poate realiza acest transport într-o form? direct? ?i rapid?.

Umilirea este cel mai teribil atentat la adresa libert??ii.

Prostia, în sens major ?i grav, este r?mânerea necritic? a proiectului propriu

Comunismul pune la îndoial? totul ?i respinge orice proiect care l-a precedat. Singurul lucru pe care comunismului nu-l pune la îndoial? este proiectul propriu. De aceea comunismul se instaleaz? dintr-o dat? în prostia ca încremenire în proiect

Nu se poate trece atât de u?or peste sufletele noastre bolnave. ?i pentru ele nimeni nu a gândit înc? o reform?.

Ura lui Cain nu era educata, iar Cain, in pornirea lui, nu are cand sa-si sistematizeze afectul. Cain uraste ca un barbar si el omoara fara sa treaca in prealabil prin teritoriul intelectualului si al intemeierilor teoretice. Pe scurt, crima lui Cain nu beneficiaza de aportul intelectualului apt sa organizeze ura. Ea nu are o ideologie.

Con?tiin?a e spa?iul fic?ional în care r?ul f?cut altuia este imaginat analogic ca r?u suferit pe cont propriu.

Socrates. The whole Socratic problematics of 'to know' (to think you know, to know that you do not know, to know that it is possible to know or that it is possible to try to know, etc.), on which ultimately depends the way we choose our lives, seemed to Dragomir to be the supreme enigma of philosophy, and the thing to which it was worth dedicating your life.

Despre dezvoltarea societ??ii: "Cu cât o societate ofer? mai pu?ine alternative, cu atât proiectele indivizilor decurg din cele câteva proiecte ?i norme oficial recunoscute, cu cât o societate las? loc mai pu?in loc pentru cultura îndoielii ?i pentru înv??ul dezv??ului, cu atât prostia ca încremenire în proiect câ?tig? teren ?i scleroza acelei societ??i este mai mare

Ori de câte ori m? privesc în oglind?, m? v?d simultan pe mine, dar ?i pe str?inul care sunt.

Faptul c? sunt dus în pr?pastie cu gânduri bune nu schimb? câtu?i de pu?in realitatea c?derii mele în gol.

Medicii numesc aceast? stare depresie. Eu o în?e­leg mai bine ca dezagregare a sistemului de iluzii în virtutea c?ruia înaint?m, f?ptuim, ne agit?m, d?m contur clipei urm?toare ?i zilei de mâine.

Pesimismul nu este o viziune asupra lumii, ci ocuparea unei pozi?ii strategice în fa?a imprevizibilului.

Pentru mine, ca b?rbat, femeia e stranie ?i str?in? (atât de stranie încât sfâr?e?te prin a deveni "mister")

Supravie?uim moral prin convingerea, pe care nici o mâr??vie comis? nu ne-o anuleaz?, c? suntem mai buni ca ceilal?i.

Iubirea este de fapt mila de tine proiectat? asupra altuia sau uitarea de sine care se înal?? pe o prealabil? con?tiin?? a eului propriu.

Binef?c?torii omenirii sunt cei care au imagina?ia r?ului altuia prin har,f?r? nevoia prealabil? a experiment?rii lui pe propria lui piele.

Scrisul nu este un ?ip?t nemodulat,el cere vigoare,construc?ie,un pas înd?r?rt fa?? de propria-?i stare.Trebuie s? ie?i din propria-?i dram? pentru a o exprima-

Cu cât mai mare este fragilitatea cuiva,cu atat mai mare va fi si precau?ia lui ?i cu atât mai crâncen? ?i de neclintit severitatea pe care o va arbora în fa?a avansurilor celuilalt.

Toate civiliza?iile care s-au dus de râp? au fost victima conjunc?iei letale dintre tic?lo?ie ?i ignoran??.

Nici un cuvânt nu a acoperit atât de vine ca "religie" deubla semantic? a lui "pharmakon": leac ?i otrav?.

Nici un cuvânt nu a acoperit atât de bine ca "religie" dubla semantic? a lui "pharmakon": leac ?i otrav?.

nimeni nu se na?te "bou", ci doar devine a?a.