Quotes About Reflection

Without realizing it, I fought to keep my two worlds separated. Without ever knowing why, I made sure, whenever possible that nothing passed between the compartmentalization I had created between the day child and the night child. p26

A good idea will keep you awake during the morning, but a great idea will keep you awake during the night.

To acquire knowledge, one must study; but to acquire wisdom, one must observe.

At some level of consciousness, all lovers know this. If you cease to care for the person you love, you will give up a vital piece of your identity. You will become someone else. You will look back on your past love with tenderness or anger or some other combination of feelings, but you will not be able to recapture the same emotions you once felt.

There's so much to be grateful for, words are poor things.

Memory can make a thing seem to have been much more than it was.

I am grateful for all those dark years, even though in retrospect they seem like a long, bitter prayer that was answered finally.

Memory is the sense of loss, and loss pulls us after it.

Un sfert de via?? îl pierdem f?când leg?turi. Tot felul de leg?turi între idei, între fluturi, între lucruri ?i praf. Totul curge a?a de repede, ?i noi tot mai facem leg?turi între subiect ?i predicat. Trebuie s?-i d?m drum vie?ii, a?a cum ne vine exact, s? nu mai încerc?m s? facem leg?turi care nu ?in. De când spun cuvinte f?r? ?ir, simt c?-mi recuperez ani frumo?i din via??.

Cu mine se petrece ceva. O via?? de om.

Începe s? fie târziu în mine. Uite, s-a f?cut întuneric în mâna dreapt? ?i-n salcâmul din fa?a casei.

E prea mic? lumea. Întâlnim la fiecare pas numai umbre.

O s? înot pe burt? o zi, dou?, un an, pân? obosesc bine, apoi pe spate, apoi într-o dung?. Apoi într-un deget, apoi într-un fir de p?r, apoi într-un fir de suflet, apoi într-o r?suflare, apoi într-un geam?t. Ies eu la mal.

Cum se numea dr?cia aceea frumoas? ?i minunat? ?i nenorocit? ?i caraghioas?, format? de ani, pe care am tr?it-o eu?

Lumea trebuie s-o p?trunzi cu mintea, nu s? o ba?i cu picioarele! Prostul poate s? mearg? ?i-n cap, c? tot nu-i intr? nimic în el... Doar m?r?cini...

Scara la cer Un fir de paianjen Atârna de tavan. Exact deasupra patului meu. În fiecare zi observ Cum se lasa tot mai jos. Mi se trimite si Scara la cer - zic, Mi se arunca de sus. Desi am slabit îngrozitor de mult Sunt doar fantoma celui ce am fost Ma gândesc ca trupul meu Este totusi prea greu Pentru scara asta delicata. - Suflete, ia-o tu înainte. Pâs! Pâs!

De ce trebuie s? se culce to?i oamenii la sfâr?itul vie?ii ?

Re?in ideea cu paharul. ?i dumneata ai fost un pahar în mâna mea. O cup? de ?ampanie, am spus "noroc" vie?ii, dar n-am apucat s? gust bine, c? am ?i sim?it am?r?ciunea.

Uite, daca-mi strang sufletul, nu se prinde nimic in el. Oricum, am ajuns departe, foarte departe. O mai fi ceva? Arborii cresc, le dau mugurii, le pica frunzele si se intreaba: o mai fi ceva? Oamenii iubesc, stau de vorba si mor. O mai fi ceva? Mortii tac. Scruteaza vesnicia si tac. Lasa iarba sa-i faca optimisti pana in toamna. Atunci mor din nou peste moartea lor veche, gramada. Si tac, si tac, si tac.

C?r?bu?ii au o groaz? de picioare, dar când se r?stoarn? pe spate nu mai pot s?-?i revin?, sunt ca ?i pe lumea cealalt?. Poate ar trebui s? aib? o parte din picioare pe spate. S?-?i distribuie mai ra?ional picioarele.

Ar fi ca un l?ca? de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului.

Înainte, m? gândeam aproape tot timpul la so?ia mea. Acum, cu cât trec zilele, so?ia se întunec? parc? în minte ?i mama se lumineaz?. Ca la fântânile cu dou? g?le?i. Una se scoboar?, alta se înal??. Acum nu se înal?? decât mama.

Se facea ca ma faceam ca traiesc, Intr-o vale adanca, de somn intretaiata. Trezindu-ma, doar atat imi amintesc. Ochiul continua sa mi se bata.

Ceva ca rug?ciunea Nu ?tiu ce am, C? nu dorm când dorm Nu ?tiu ce am, C? nu sunt treaz, Când stau de veghe. Nu ?tiu ce am, C? nu ajung nic?ieri, Când merg. Nu ?tiu ce am, C? stând pe loc Sunt, h?t, departe. Doamne, din ce fel de hum? M-ai luat în palmele tale calde ?i cu ce fel de saliv? Ai amestecat ?i-ai fr?mântat huma-mi? De nu ?tiu ce am C? exist, Nu ?tiu ce am C? nu mai am nimic, Decât pe tine.