Quotes from Jorge Luís Borges

Mi deplorable condición de argentino me impedirá incurrir en el ditirambo — género obligatorio en el Uruguay—, cuando el tema es un uruguayo.

Ebrio de insomnio y de vertiginosa dialéctica

So you plant your garden and decorate your own soul, Instead of waiting for someone to bring you flowers.

La biblioteca es ilimitada y periódica.

But again the world has been spared. Light roams the streets inventing dirty colours And with a certain remorse For my complicity in the day's rebirth I ask my house to exist

Vibrante en las espadas y en la pasión y dormidas en la hiedra, solo la vida existe. El espacio y el tiempo son formas suyas, son instrumentos mágicos del alma, y cuando ésta se apague, se apagarán con ella el espacio, el tiempo y la muerte, como al cesar la luz caduca el simulacro de los espejos. ('La recoleta', Luna de enfrente - 1925)

Nu exist? om care s? nu tânjeasc? dup? împlinire, altfel spus, dup? cunoaÈ™terea experienÈ›elor pe care un om e în stare s? le tr?iasc?; nu exist? om care s? nu se team? c? s-ar putea s? i se r?peasc? o parte din acest patrimoniu f?r? sfârÈ™it.

This City" (I thought) "is so horrible that its mere existence and perdurance, though in the midst of a secret desert, contaminates the past and the future and in some way even jeopardizes the stars. As long as it lasts, no one in the world can be strong or happy.

Leer, por lo pronto, es una actividad posterior a la de escribir: más resignada, más civil, más intelectual

Altri si vantino dei libri che hanno scritto, io mi glorio di quelli che ho letto.

Am cugetat c? nici chiar în limbajele umane nu exist? propoziÈ›ie care s? nu implice universul întreg; a spune tigrul înseamn? a spune tigrii care l-au z?mislit, cerbii È™i È›estoasele pe care el le-a devorat, p??unea din care s-au hr?nit cerbii, p?mântul care a fost maic? a p??unii, cerul care a dat lumin? p?mântului.

There is a line by Verlaine that I will not remember again. There is a street nearby that is off limits to my feet. There is a mirror that has seen me for the last time. There is a door I have closed until the end of the world. Among the books in my library (I'm looking at them now) are some I will never open. This summer I will be fifty years old. Death is using me up, relentlessly.

Let no one reduce us to the status of ascetics. There is no pleasure more complex than that of thought and we surrendered ourselves to it.

Lo creerás, Ariadna? —dijo Teseo—. El minotauro apenas se defendió.

Me abochornaba ese hombre con miedo, como si yo fuera el cobarde, no Vincent Moon. Lo que hace un hombre es como si lo hicieran todos los hombres. Por eso no es injusto que una desobediencia en un jardín contamine al género humano; por eso no es injusto que la crucifixión de un solo judío baste para salvarlo. Acaso Schopenhauer tiene razón: yo soy los otros, cualquier hombre es todos los hombres, Shakespeare es de algún modo el miserable John Vincent Moon.

I reflected that even in the languages of humans there is no proposition that does not imply the entire universe; to say the jaguar is to say all the jaguars that engendered it, the deer and turtles it has devoured, the grass that fed the deer, the earth that was mother to the grass, the sky that gave light to the earth

That I might be allowed to dream the other Whose fertile memory will be a part Of all the days of man, I humbly pray; My god, my dreamer, keep on dreaming me

Quando leggiamo versi davvero straordinari, davvero buoni, tendiamo a farlo ad alta voce. Un buon verso non si lascia leggere a bassa voce o in silenzio. Se ci riusciamo, non è un verso efficace: il verso esige di essere declamato. Il verso non dimentica di essere stato un'arte orale prima di essere un'arte scritta, non dimentica di essere stato un canto.

Money is abstract, I said over and over, money is future time.

În chip nedesluÈ™it, a intuit c? trecutul e substanÈ›a din care e alc?tuit timpul; de aceea timpul se preschimb? numaidecât în trecut.

Blake wrote that if our senses did not work - if we were blind, deaf, etc. - we would see things as they are; infinite.

Siamo fatti per l'arte, siamo fatti per la memoria, per la poesia o forse per l'oblio. Ma qualcosa resta e questo qualcosa è la storia o la poesia, che non sono essenzialmente diverse.

O executor de uma empresa atroz tem de imaginar que já a cumpriu, tem de se impor um futuro que seja irrevogável como o passado.

Dios mueve al jugador, y éste, la pieza. ¿Qué Dios detrás de Dios la trama empieza de polvo y tiempo y sueño y agonía?